![]() XHost |
Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink. |
Biodiversitatea Zonei Metropolitane a Bucureştilor
Muzeul de istorie naturală ca interfaţă între public şi biodiversitate. - Un proiect al Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", finanţat de Fondul Cultural Naţional al Ministerului Culturii şi Cultelor
************************************************ * Scurtă prezentare * * (textul integral se găseşte mai jos) * ************************************************ Denumirea programului cultural: "MUZEUL DE ŞTIINŢELE NATURII - O INTERFAŢĂ OPERAŢIONALĂ ÎNTRE PUBLIC ŞI BIODIVERSITATE" Durata programului cultural: - din data de 15 MARTIE 2006 - până în data de 15 MARTIE 2007 Finanţarea solicitată din Fondul Cultural Naţional (FCN) Costul total ........................ 22220 RON Suma solicitată din FCN ............. 17000 RON % din costul total .................. 76,50 ------------------------------------------------ Suma aprobată de FCN ................ 10000 RON ------------------------------------------------
Proiectul de faţă urmăreşte instituirea unei interfeţe operaţionale şi extrem de utile între publicul vizitator, muzeul de ştiinţe naturale şi voluntarii parataxonomi, prin: dezvoltarea unui sistem informaţional pe problematica conservării biodiversităţii în sens larg; elaborarea unui pachet informaţional de diseminare a rezultatelor proiectului prin intermediul unei brosuri de informare alături de un CD-ROM; organizarea unui eveniment de promovare largă în cadrul societăţii româneşti a proiectului de faţă şi a rezultatelor de succes ale acestuia.
O.1. Dezvoltarea unui sistem informaţional ca interfaţă între public şi muzeu, pe de o parte, şi între public şi problematica legată de biodiversitate, pe de altă parte.
O.2. Constituirea unei reţele de voluntari care vor acţiona ca parataxonomi în programul iniţiat de Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" de realizare a unei Faune a Bucureştilor.
O1 Dezvoltarea unui sistem informaţional ca interfaţă între public şi muzeu, pe de o parte, şi între public şi problematica legată de biodiversitate, pe de altă parte.
A1.1 Compilarea informaţiei referitoare la biodiversitatea Bucureştilor.
A1.2 Realizarea unui intranet accesibil publicului vizitator şi personalului de specialitate al Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" (MGAB).
A1.3 Transferul informaţiei în format hipertext pe intranetul MGAB.
A1.4 Stimularea şi evaluarea interacţiunii dintre voluntari, publicul vizitator, specialiştii muzeului, informaţia încărcată pe intranet, expoziţia publică a MGAB şi biodiversitatea zonelor de studiu.
A1.5 Publicarea unui set de materiale educaţionale sub titlul general de "Călăuză pentru cunoaşterea biodiversităţii Bucureştilor".
O2 Constituirea unei reţele de voluntari care vor acţiona ca parataxonomi în programul iniţiat de Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" de realizare a unei Faune a Bucureştilor.
A2.1 Recrutarea voluntarilor parataxonomi.
A2.2 Instructajul voluntarilor.
A2.3 Activităţi de parataxonomie ale voluntarilor efectuate sub coordonarea specialiştilor MGAB.
A2.4 Centralizarea informaţiei ştiinţifice obţinute.
A2.5 Valorificarea şi promovarea rezultatelor obţinute prin derularea proiectului în cadrul unui seminar
a. Beneficiari direcţi (1) Grupul de voluntari - cca. 30 de persoane, (2) vizitatorii Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" - peste 200 persoane săptămânal
b. Beneficiari indirecţi (1) Persoanele interesate de problematica ocrotirii naturii şi cunoaşterii biodiversităţii care vor intra în contact cu cele două grupuri de participanţi de la punctul (a) - Beneficiari direcţi, precum şi cei care vor intra în contact cu materialele educaţionale rezultate din derularea proiectului (personal didactic; părinţi; personal din alte muzee de profil; autorităţile publice locale interesate - Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Bucureşti, Consiliul Judeţean Ilfov; naturalişti amatori ş.a.).
(2) Personalul altor muzee de ştiinţele naturii din ţară şi străinătate care vor dori să implementeze acţiuni inspirate din programul propus în materialul de faţă.
******************************************************** * În continuare urmează textul secţiunii relevante din * * formularul AFCN. * ********************************************************
III. Date tehnice privind programul, proiectul sau acţiunea culturală pentru care se solicită finanţarea
III.1. Denumirea programului /proiectului /acţiunii culturale:
"MUZEUL DE ŞTIINŢELE NATURII - O INTERFAŢĂ OPERAŢIONALĂ ÎNTRE PUBLIC ŞI BIODIVERSITATE"
III.2. Obiectivele programului /proiectului /acţiunii culturale:
O.1. Dezvoltarea unui sistem informaţional ca interfaţă între public şi muzeu, pe de o parte, şi între public şi problematica legată de biodiversitate, pe de altă parte.
O.2. Constituirea unei reţele de voluntari care vor acţiona ca parataxonomi în programul iniţiat de Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" de realizare a unei Faune a Bucureştilor.
III.3. Oportunitatea programului/proiectului/acţiunii culturale în raport cu priorităţile comunităţii:
Temenul de biodiversitate, care a căpătat o largă circulaţie internaţională după Conferinţa ONU de la Rio de Janeiro (a se vedea referinţele web http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/l28102.htm, http://www.pdhre.org/pdhre/conferences/rio.html) se referă la diversitatea biologică în sens larg, fiind definită la nivel genetic (inter-individial), taxonomic (inter-specific) şi ecosistemic (ecologic). Deşi România este parte semnatară a numeroase acorduri internaţionale referitoare la mediu (Convenţia ONU privind Diversitatea Biologică, Convenţia RAMSAR privind zonele umede, Convenţia ONU de Combatere a Deşertificării, Convenţia Aarhus privind Accesul la Informaţie, Directivele Uniunii Europene referitoare la Păsări şi Habitate ş.a.), probleme de mediu sunt multiple şi constituie unul dintre punctele nevralgice ale integrării europene - Capitolul 22: Protecţia Mediului al aquis-ului comunitar fiind unul dintre cele mai dificile capitole de negociat cu Comisia Europeană, fiind încheiat abia în decembrie 2004.
Pe de altă parte, biodiversitatea este o componentă a capitalului natural al unei naţiuni (alături de zăcăminte minerale şi zestrea culturală), astfel încât cunoaşterea şi valorificarea durabilă a acesteia este o provocare pentru fiecare membru al comunităţii. Gradul de cunoaştere al biodiversităţii poate fi considerat drept un indicator al gradului de civilizaţie al unei comunităţii.
Prezentul proiect îşi propune să pună într-o perspectivă nouă relaţia dintre populaţie şi biodiversitate, muzeul de ştiinţele naturii constituindu-se într-un punct nodal de informare şi comunicare pe traseul comunitatea locală - conservarea biodiversităţii. Prin construirea unei interfeţe informatizate care să permită comunicarea dintre specialiştii muzeului şi public, muzeul de ştiinţele naturii se va transforma dintr-un depozit vizitabil de specimene naturalizate într-un instrument activ şi viu, de cunoaştere pus la dispoziţia comunităţii. Exerciţiul concret care este abordat prin proiectul propus este fauna Bucureştilor - prin aceasta înţelegându-se nu doar capitala României ci şi zonele învecinate în sens larg, inclusiv ariile protejate cum sunt Pădurea Băneasa sau Pădurea Comana-Vlad Ţepeş.
Implicarea unui grup de voluntari în activităţile proiectului va avea un dublu impact: pe de o parte, respectivii voluntari vor fi instruiţi în problemele legate de cunoaşterea biodiversităţii şi ocrotirea naturii, iar pe de altă parte din interacţiunea dintre muzeu şi voluntari va rezulta un material educativ nuanţat pentru nevoile locale, regionale, naţionale (acolo unde va fi cazul), atât în ceea ce priveşte forma, cât şi conţinutul. De interfaţa educaţională rezultată în urma desfăşurării proiectului vor beneficia un grup mult mai mare de cetăţeni - practic toţi vizitatorii muzeului, precum şi cei care îşi vor procura materialele educaţionale realizate în cadrul proiectului.
III.4. Beneficiari
a. Beneficiari direcţi
(1) Grupul de voluntari - cca. 30 de persoane, (2) vizitatorii Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" - peste 200 persoane săptămânal
b. Beneficiari indirecţi (1) Persoanele interesate de problematica ocrotirii naturii şi cunoaşterii biodiversităţii care vor intra în contact cu cele două grupuri de participanţi de la punctul (a) - Beneficiari direcţi, precum şi cei care vor intra în contact cu materialele educaţionale rezultate din derularea proiectului (personal didactic; părinţi; personal din alte muzee de profil; autorităţile publice locale interesate - Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Bucureşti, Consiliul Judeţean Ilfov; naturalişti amatori ş.a.).
(2) Personalul altor muzee de ştiinţele naturii din ţară (Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" din Bacău, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Constanţa, Muzeul Olteniei - Muzeul de Ştiinţele Naturii din Craiova, Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu, Muzeul Banatului - Secţia de Ştiinţele Naturii) şi străinătate (de exemplu Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Santiago de Chile, sau Maidstone Museum & Bentlif Art Gallery din Marea Britanie) care vor dori să implementeze acţiuni inspirate din programul propus în materialul de faţă.
III.5. Durata programului/proiectului/acţiunii culturale:
b) Proiectul cultural: - din data de 15 MARTIE 2006 până în data de 15 MARTIE 2007
III.6. Locul (locurile) de desfăşurare a programului/proiectului/acţiunii culturale România, Bucureşti (la Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa") şi zona învecinată - în mare pe raza judeţului Ilfov, însă se vor explora şi situri de interes din judeţele vecine - funcţie de posibilităţile voluntarilor şi de interesul ştiinţific al siturilor (de exemplu, Pădurea Comana, care este cea mai mare şi mai complexă rezervaţie din vecinătatea Bucureştiului).
III.7. Descrierea programului/proiectului/acţiunii culturale:
a)Rezumat
Proiectul de faţă urmăreşte instituirea unei interfeţe operaţionale şi extrem de utile între publicul vizitator, muzeul de ştiinţe naturale şi voluntarii parataxonomi, prin: dezvoltarea unui sistem informaţional pe problematica conservării biodiversităţii în sens larg; elaborarea unui pachet informaţional de diseminare a rezultatelor proiectului prin intermediul unei brosuri de informare alături de un CD-ROM; organizarea unui eveniment de promovare largă în cadrul societăţii româneşti a proiectului de faţă şi a rezultatelor de succes ale acestuia.
b)Descrierea detaliată a activităţilor
O1 Dezvoltarea unui sistem informaţional ca interfaţă între public şi muzeu, pe de o parte, şi între public şi problematica legată de biodiversitate, pe de altă parte.
A1.1 Compilarea informaţiei referitoare la biodiversitatea Bucureştilor.
În colaborare cu specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" (MGAB) se va compila informaţia pre-existentă cu privire la biodiversitatea zonei de studiu. Se vor utiliza ca surse de informaţie literatura de specialitate şi materialul nepublicat din colecţiile ştiinţifice ale MGAB. Informaţia se va structura pe două niveluri de încapsulare a biodiversităţii - ecosistemic şi taxomomic.
Pentru nivelul ecosistemic se va realiza o cartare a habitatelor pe ecoregiuni propuse pe baza vegetaţiei potenţiale, în conformitate cu hărţile publicate de Ivan & al. (1992, Vegetaţia României; 1993, Braun-Blanquetia 9: 1-79) şi Bohn & al. (2000, Karte der natürlichen Vegetation Europas).
Nivelul taxonomic va fi structurat pe şapte grupe de specii - mamifere, păsări, herpetofaună (amfibieni şi reptile), peşti, insecte, alte artropode (arahnide, miriapode), moluşte şi alte nevertebrate. Aceste grupe se justifică din punct de vedere practic prin faptul că se colecteză prin medode similare şi corespund în linii mari cu domeniile clasice de interes ale zoologilor.
A1.2 Realizarea unui intranet accesibil publicului vizitator şi personalului de specialitate al Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" (MGAB).
În sălile expoziţiei publice a MGAB se va instala un intranet (o mică reţea de calculatoare) accesibil publicului larg. MGAB este cu siguranţă unul dintre cele mai vizitate muzee bucureştene, având un public permanent, extrem de diversificat atât din punct de vedere al claselor de vârstă, cât şi al gradului de instruire. Vizitatorii individuali (a căror pondere a crescut mult după 1990) nu sunt înregistraţi în evidenţele oficiale decât din punct de vedere numeric, însă pe baza analizei vizitatorilor grupaţi se cunoaşte faptul ca muzeul are vizitatori din toate regiunile ţării, precum şi din străinătate.
A1.3 Transferul informaţiei în format hipertext pe intranetul MGAB.
Informaţia compilată în cadrul A1.1 va fi convertită în format hipertext (HTML) şi transferată pe intranet. Pentru transferul informaţiei în format electronic se vor folosi voluntari şi /sau angajaţi ai MGAB, iar pentru asistenţa tehnică este prevăzut încheierea unui contract cu un specialist în domeniu.
A1.4 Stimularea şi evaluarea interacţiunii dintre voluntari, publicul vizitator, specialiştii muzeului, informaţia încărcată pe intranet, expoziţia publică a MGAB şi biodiversitatea zonelor de studiu.
Pentru activităţile A1.1-A1.3 sunt vizate mai multe grupuri ţintă (public vizitator, specialiştii muzeului, grupul de voluntari, comunitatea şi autorităţile locale) care care vor fi stimulate să interacţioneze eficient. Activităţile propuse în proiect sunt de o asemenea complexitate şi diversitate încât acestea vor contribui în mod natural la închegarea relaţiilor de bună colaborare între membrii grupurilor ţintă vizate.
Pentru evaluarea interacţiunii dintre grupurile ţintă vizate se poate utiliza un set diversificat de indicatori: creşterea mărimii grupului de voluntari, a numărului de vizitatori care accesează intranetul MGAB, numărul de participanţi la seminarul de promovare în comunitatea locală.
Se estimează ca derularea proiectului va stimula interesul unor categorii suplimentare neincluse în proiectul de faţă, ca atare numărul acestora / numărul persoanelor atrase în proiect reprezentând un indicator suplimentar de succes al proiectului.
A1.5 Publicarea unui set de materiale educaţionale sub titlul general de "Călăuză pentru cunoaşterea biodiversităţii Bucureştilor".
Informaţia stocată pe intranet şi actualizată pe baza interacţiunii cu grupurile ţintă va fi transferată pe un CD-ROM însoţit de o broşură de informare generală. Broşura se va publica la un preţ de cost minimal, iar CD-ul va putea fi reactualizat periodic, în funcţie de creşterea cantităţii de informaţie disponibile referitoare la biodiversitatea Bucureştilor. Avantajul acestei abordări este posibilitatea reeditării şi / sau actualizării informaţiei de pe CD în funcţie de noile informaţii achiziţionate, precum şi preţul de cost scăzut de producţie al pachetului educaţional.
O2 Constituirea unei reţele de voluntari care vor acţiona ca parataxonomi în programul iniţiat de Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" de realizare a unei Faune a Bucureştilor.
A2.1 Recrutarea voluntarilor parataxonomi.
Voluntarii vor fi recrutaţi pe bază de interviu cu ocazia căruia aceştia vor fi evaluaţi în principal pe baza interesului mainifestat faţă de tematica proiectului. Principala sarcină a voluntarilor va fi activitatea ca parataxonom - asistenţă în activitatea specialiştilor de la MGAB în studiul biodiversităţii bucureştene.
A2.2 Instructajul voluntarilor
Instructajul voluntarilor se va realiza pe două paliere. Primul va fi reprezentat de o prezentare generală a scopului şi obiectivelor proiectului, a metodelor de lucru în zoologia sistematică şi în ecologie, precum şi a Regulamentului MGAB. Ulterior, fiecare voluntar va fi orientat către un specialist din MGAB pentru instructajul în activităţile specifice fiecărui grup taxonomic sau nivel al biodiversităţii studiat (al doilea palier).
Se va lua în considerare elaborarea unui set de norme minimale de conduită etică în ceea ce priveşte lucrul cu vieţuitoarele, alcătuirea şi managementul colecţiilor ştiinţifice, precum şi lucrul efectiv în echipa de voluntari.
A2.3 Activităţi de parataxonomie ale voluntarilor efectuate sub coordonarea specialiştilor MGAB.
Se vor organiza deplasări în teren pe coordonatele spaţiale, temporale şi taxonomice relevante pentru proiect. Siturile de lucru se vor stabili în funcţie de zonarea locală a biodiversităţii (ecoregiuni şi habitate), urmărindu-se selectarea unor locaţii care să acopere la maximum heterogenitatea ecosistemică. Aspectul temporal se referă la cele şase "anotimpuri" ecologice - prevernal (primăvara timpurie), vernal (primăvara propriu-zisă), estival (vara), serotinal (vara târzie), autumnal (toamna propriu-zisă) şi hiemal (iarna). Din punct de veder taxonomic se va lucra pe cele şapte grupe de specii - mamifere, păsări, herpetofaună (amfibieni şi reptile), peşti, insecte, alte artropode (arahnide, miriapode), moluşte şi alte nevertebrate - menţionate la A1.1.
A2.4 Centralizarea informaţiei ştiinţifice obţinute.
Grupa de voluntari va asista specialiştii MGAB în compilarea şi centralizarea informaţiei referitoare la biodiversitatea Bucureştilor într-un format hipertext, astfel încât aceasta să permită actualizarea intranetului.
A2.5 Valorificarea şi promovarea rezultatelor obţinute prin derularea proiectului în cadrul unui seminar
Rezultatele obţinute în cadrul proiectului se vor disemina pe întreaga desfăşurare a activităţilor proiectului prin multiple căi (comunicate de presă, activităţile din cadrul Secţiei de Marketing Cultural şi Pedagogie Muzeală din MGAB), însă în primul rând prin intranet.
În faza finală a desfăşurării proiectului se va organiza un seminar care va avea loc la sediul MGAB în amfiteatrul "Mihai Băcescu", cu participarea personalului implicat în proiect (specialişti MGAB, alături de voluntari), autorităţile locale, jurnalişti, membri ai comunităţii locale.
c) Metodologia
A1.1 Compilarea informaţiei referitoare la biodiversitatea Bucureştilor.
a) Prin scanarea literaturii de specialitate, experţii MGAB în diversele grupe taxonomice vor alcătui o bază de date cuprinzând speciile semnalate din Bucureşti şi împrejurimi, la care se va adăuga lista speciilor posibile a fi întâlnite. La informaţiile din literatură se vor adăuga apoi date nepublicate încă din colecţiile ştiinţifice ale MGAB. De asemnea, se va realiza o listă a ecoregiunilor şi a habitatelor existente în aria de studiu. Ecoregiunile se vor delimita pe baza hărţilor vegataţiei potenţiale publicate deja, iar habitatele vor fi delimitate pe baza metodologie din manualul EUNIS.
b) Deocamdată nu există o "faună a Bucureştillor" - informaţia este împrăştiată în numeroase dar mici lucrări apărute în reviste ştiinţifice cu circulaţie închisă.
c) Baza de date faunistice pentru biodiverstiatea Bucureştilor - nivelele taxonomic şi ecosistemtic.
d) Lista potenţială estimată a speciilor din zona de studiu - mamifere cca. 50, păsări 150-200, amfibieni şi reptile 15-20 specii, peşti cca. 30-50 specii, insecte - mii de specii (inventare mai complete se preconizează a se realiza doar pentru anumite grupe selectate pe baza specialiştilor disponibili şi a importanţei practice ca bio-indicatori - libelule; cosaşi, greieri, lăcuste şi grupele învecinate; anumite familii de colecoptere - buburuze, croitori ş.a.; anumite familii de fluturi, în special fluturi de zi; anumite familii de muşte, în special tăunii, sirfidele, dolichopodidele ş.a.). - Lista habitatelor (cca. 60-70) şi a ecoregiunilor (5-6).
e) Activitatea de compilare a datelor va fi supervizată de specialişti MGAB în faună şi ecosisteme, care vor garanta calitatea datelor, dar în mare parte se va realiza prin aportul grupului de voluntari.
f) Echipa de lucru: coordonator proiect, specialişti MGAB în faună şi ecosisteme, managerul voluntarilor, grupa de voluntari.
A1.2 Realizarea unui intranet accesibil publicului vizitator şi personalului de specialitate al Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" (MGAB).
a) Iniţial se va realiza o mini-reţea de trei calculatoare, pe care se va instala softul necesar intranetului: un sistem de operare (Windows si/sau Linux) plus un pachet XAMPP (http://www.apachefriends.org/en/) - un server Apache HTTPD împreună cu baza de date MySQL, limbajele Perl şi PHP.
b) Soluţia propusă este optimă din punct de vedere al raportului calitate preţ, pachetul de programe necesar fiind disponibil gratuit pe internet.
c) Rezultanta activităţii va fi un sistem operaţional accesibil atât specialiştilor MGAB cât şi publicului vizitator.
d) Intranet funcţional - dependent de gradul de operativitate al factorilor de constrângere impliciţi: autoritatea de contractare pentru proiectul de faţă precum şi efectuarea de plăţi în cadrul proiectului, furnizorul de echipamente PC şi expertul IT responsabil cu asistenţa tehnică.
e) Activitatea implică angajarea unui consultant pe probleme de IT, care va fi supervizat de către coordonatorul de proiect.
f) Echipa de lucru: coordonatorul de proiect şi expertul IT.
A1.3 Transferul informaţiei în format hipertext pe intranetul MGAB.
a) Informaţia din baza de date a biodiversităţii Bucureştilor va fi trasnferată în format hipertext (HTML) şi copiată în intranet.
b) Formatul HTML are avantajul universalităţii (nu depinde de sistemul de operare) şi oferă posibilitatea integrării informaţiei scrise cu grafică şi fotografii. De asemena, există o mare flexibilitate în actualizarea informaţiei pe parcursul desfăşurării proiectului.
c) Intranet funcţional încărcat cu informaţia preliminară în format hipertext.
d) Încărcarea informaţiei din intranet pe cele şapte grupe taxonomice operaţionale propuse, precum şi pentru ecoregiunile şi habitatele din zonă.
e) Activitatea specialiştilor MGAB şi a voluntarilor va fi supervizată de coordonatorul de proiect care se va consulta permanent cu expertul IT.
f) Echipa de lucru: coordonatorul de proiect, consultantul IT, specialişti MGAB, voluntari.
A1.4 Stimularea şi evaluarea interacţiunii dintre voluntari, publicul vizitator, specialiştii muzeului, informaţia încărcată pe intranet, expoziţia publică a MGAB şi biodiversitatea zonelor de studiu.
a) Softul de pe intranet va avea şi componente de autoevaluare pentru proiect: forum local de discuţii, contor al numărului de accesări şi chestionare pentru publicul vizitator. Pe baza datelor astfel obţinute se va realiza o evaluare a calităţii informaţiei de pe intranet, precum şi a accesibilităţii acesteia şi a nivelului de interacţiune obţinut între diferitele grupuri ţintă.
b) Este evident că modul de prezentare al intranetului va fi perfectibil în permanenţă. Prin activitatea propusă se va obţine un set de feed-back-uri extrem de utile de la grupurile ţintă, permiţând calibrarea intranetului în funcţie de cerinţe.
c) Rezultatele activităţii vor fi reprezentate de numărul şi calitatea discuţiilor de pe forum, de numărul de accesări al intranetului şi de răspunsurile la chestionare.
d) Se estimează un număr minim de 1000 de accesări ale intranetului în primele patru luni de derulare a proiectului.
e) Activitatea implică toate grupurile ţintă - specialişti MGAB, grupa de voluntari şi publicul vizitator.
f) Echipa de lucru: coordonatorul de proiect, consultantul IT, specialişti MGAB, voluntari, publicul vizitator..
A1.5 Publicarea unui set de materiale educaţionale sub titlul general de "Călăuză pentru cunoaşterea biodiversităţii Bucureştilor".
a) Pentru maximalizarea raportului calitate-preţ s-a optat pentru publicarea unei broşuri de informare generală care va fi însoţită de un CD-ROM pe care se va transfera informaţia de pe intranet. În felul acesta CD-ul va putea fi actualizat permanent, în funcţie de informaţia acumulată pe parcursul desfăşurării proiectului.
b) Informaţia în format hipertext de pe CD-ROM va asigura diseminarea rezultatelor proiectului în condiţii optime şi pentru cei intersaţi (specialişti sau simpli amatori) care nu au avut posibilitatea de a interacţiona cu intranetul instalat la MGAB. De asemena, CD-ul va putea fi utilizat de voluntari sau de publicul interesat de biodiversitatea zonei Bucureştiului (autorităţi locale, profesori, elevi, studenţi etc.).
c) Stimularea interesului publicului (vizitatori ai muzeului, autorităţi locale ş.a.) faţă de problematica ocrotirii naturii şi exploatării durabile a biodiversităţii.
d) Tipărirea broşurii de informare într-un tiraj de 300 de exemplare. CD-ul va fi realizat într-un tiraj iniţial mai mic, urmănd să se incripţioneze versiuni ulterioare ale acestuia actualizate în conformitate cu evoluţia informaţiei existente pe intranet.
e) Activitatea va implica specialiştii MGAB, consultantul IT şi coordonatorul de proiect care va superviza activitatea ţinând cont de feed-back-ul de la public şi voluntari.
f) Echipa de lucru: coorodnatorul de proiect, specialiştii MGAB, consultantul IT, volunarii, cu aporotul publicului vizitator şi al reprezentanţilor autorităţilor locale.
A2.1 Recrutarea voluntarilor parataxonomi.
a) Recrutarea voluntarilor se va face pe bază de anunţuri postate la sediul MGAB, pe situl muzeului (http://www.antipa.ro), precum şi prin canalele mass-media cu care colaborează MGAB: "Şapte Seri", "24FUN" ş.a. Cu fiecare candidat se va realiza un interviu de către o comisie de evaluare, iar candidaţii admişi vor semna un contract de voluntariat cu MGAB şi vor fi instruiţi în privinţa activităţilor din proiect.
b) Personalul MGAB este suprasolicitat cu o multitudine de sarcini, astfel încât activităţile proiectului nu ar putea fi acoperite integral cu personalul propriu. Pe de altă parte, implicarea voluntarilor este un factor cheie al succesului proiectului, care urmăreşte implicarea comunităţii locale în problematica biodiversităţii. Astfel, MGAB va deveni un liant între comunitatea locală, grupul de voluntari şi componenta de biodiversitate a capitalului natural.
c) Constituirea unui grup nucleu de voluntari selectaţi în urma procesului de recrutare.
d) Semnarea unui număr minimal de contracte de voluntariat (20).
e) Coordonatorul de proiect se va îngriji de organizarea unei comisii de evaluare a voluntarilor constituită din personalul muzeului, de lansarea programului în mass-media şi de redactarea Regulamentului pentru Voluntari la MGAB şi a contractului de voluntariat. Coordonatorul de proiect va avea în vedere identificarea unei persoane resursă ca responsabil cu managementul voluntarilor din proiect.
f) Echipa de lucru: Coordonatorul de proiect, comisia de evaluare (formată din personal MGAB), managerul voluntarilor.
A2.2 Instructajul voluntarilor
a) Pe lângă instructajul general de voluntar la MGAB, fiecare voluntar va fi îndrumat de către un specialist de la MGAB care va realiza o instruire a voluntarului în activitatea de parataxonom. Aceasta constă în însuşirea tehniclor şi procedeelor de lucru în zoologie şi ecologie adaptate la condiţiile de mediu din zona de studiu, precum şi la nivelul de cunoştinţelor fiecărui candidat în parte.
b) În momentul de faţă practic nu există pentru publicul românesc un set accesibil de instrucţiuni pentru parataxonomie şi nici o cultură în adevăratul sens al cuvântului despre voluntariat.
c) Voluntarii vor fi capabili să desfăşoare activităţile de parataxonomi pentru zona de studiu şi grupele taxonomice / niveluri ale biodiversităţii selectate în funcţie de interes şi disponibilitatea fiecărui voluntar.
d) Minim 20 de voluntari parataxonomi instruiţi în faza iniţială a proiectului.
e) Instructajul voluntarilor va fi asigurat de către specialişti selectaţi ai MGAB, asistaţi şi supervizaţi de către managerul voluntarilor şi coordonatorul de proiect. Se preconizează ca la nucleul iniţial de voluntari se vor adăuga pe parcursul desfăşurării activităţilor din proiect un număr suplimentar de persoane interesate, astfel încât se va ajunge la constituirea unei adevărate reţele locale de voluntari parataxonomi.
f) Echipa de lucru: Coordonatorul de proiect, managerul voluntarilor, specialişti MGAB, voluntari, precum şi alte persoane interesate, atrase de ideea proiectului.
A2.3 Activităţi de parataxonomie ale voluntarilor efectuate sub coordonarea specialiştilor MGAB.
a) Biodiversitatea locală (Bucureşti şi împrejurimi, respectiv judeţul Ilfov şi situri de interes din judeţele limitrofe) va fi abordată la nivelele ecosistemic (ecoregiuni şi habitate) şi taxonomic (pe şapte grupe taxonomice operaţionale - mamifere, păsări, herpetofaună, peşti, insecte, alte artropode, moluşte şi nevertebrate diverse). Pentru fiecare zonă de lucru selectată şi grup taxonomic operaţional se vor organiza deplasări în teren planificate în funcţie de fenologia componentei ţintă a biodiversităţii ("anotimpuri ecologice" - prevernal, vernal, estival, serotinal, autumnal şi hiemal) şi de zonalitatea ecologică. În paralel se va lucra în laborator la trierea, prepararea, conservarea şi identificarea materialului biologic, precum şi la încărcarea informaţiei în baza de date.
b) Biodiversitatea zonei limitrofe Bucureştiului este surprinzător de puţin cunoscută. Puţinele informaţii sunt împraştiate prin reviste de specialitate cu circulaţie restrânsă, sau au rămas nepublicate; în plus, aceste date sunt de multe ori foarte vechi şi nu mai corespund situaţei actuale din teren. Aportul voluntarilor este crucial în colectarea şi stocarea datelor având în vedere amploarea problematicii abordate în cadrul proiectului Fauna Bucureştilor.
c) Actualizarea informaţiei referitoare la biodiversitatea zonei Bucureşti.
d) Completarea bazei de date istorice a biodiversităţii zonei Bucureşti cu date actuale, colectate din teren. Efortul de activitate se va evalua pe baza numărului de ore/om centralizat de către managerul de voluntari.
e) Activitatea va fi executată preponderent de către voluntari, care vor lucra singuri sau în echipă cu specialiştii MGAB şi vor fi supervizaţi de managerul de voluntari.
f) Echipa de lucru: managerul de voluntari, voluntarii, specialiştii MGAB.
A2.4 Centralizarea informaţiei ştiinţifice obţinute.
a) Activitatea vizează actualizarea bazei de date iniţiale prin corecturi şi adăugiri efectuate pe baza rezultatelor cercetărilor din teren şi laborator în cadrul proiectului.
b) Este de aşteptat ca informaţia iniţială din baza de date să fie săracă şi pe alocuri depăşită datorită modificărilor enorme produse sub impactul antropic din zona de studiu. Observaţiile în teren, combinate cu realizarea de fotografii originale ale aspectelor de interes, precum şi prelucrarea în laborator a materialului biologic colectat vor contribui la lărgirea şi actualizarea informaţiei referitoare la biodiversitatea zonei Bucureşti.
c) Toate informaţiile disponibile (istorice - publicate sau din colecţii, recente - bazate pe observaţii în teren sau material biologic colectat) se vor centraliza într-o bază de date care va fi accesibilă publicului cu ajutorul intranetului.
d) Trimestial, se va realiza un raport al progresului realizării bazei de date a biodiversităţii Bucureştilor.
e) Activitatea va fi realizată în principal de voluntari, asistaţi de către specialiştii MGAB care vor certifica acurateţea ştiinţifică a informaţiei şi de către consultantul IT.
f) Echipa de lucru: reţeaua de voluntari, specialişti MGAB, consultantul IT, managerul de voluntari, coordonatorul proiectului.
A2.5 Valorificarea şi promovarea rezultatelor obţinute prin derularea proiectului în cadrul unui seminar
a) Activităţile proiectului se vor finaliza printr-un seminar organizat la sediul MGAB în amfiteatrul "Mihai Băcescu". Vor fi invitaţi reprezentanţi ai comunităţii locale, ai autorităţilor publice, jurnalişti din presa scrisă şi audio-vizuală pentru a li se aduce la cunoştinţă rezultatele activităţii reţelei de voluntari parataxonomi. Cu această ocazie va fi prezentat şi intranetul ca produs al proiectului. Seminarul va fi organizat de către echipa proiectului şi va cuprinde trei secţiuni: conferinţă de presă, prezentarea intranetului precum şi promovarea materialelor educaţionale realizate în cadrul proiectului (broşura de informare şi versiunea finală a CD-ului). Sunt prevăzute două pauze de cafea şi un bufet suedez.
b) Scopul activităţii este diseminarea rezultatelor proiectului şi găsirea de oportunităţi de replicare a activităţilor proiectului.
c) Diseminarea rezultatelor de succes şi indentificarea de oportunităţi de replicare a acţiunilor din prezentul proiect.
d) Lista de invitaţi la seminar şi lista de participanţi vor fi indicatori cruciali ai interesului pentru tematica propusă. Numărul de accesări ale intranetului până în momentul organizării seminarului este alt indicator al succesului proiectului. Indicatori suplimentari sunt numărul de materiale educative solicitate şi distribuite, numărul de articole apărute în mas-smedia despre proiect şi mărimea finală a reţelei de voluntari.
e) Va fi implicată întreaga echipă a proiectului şi vor fi invitaţi toţi angajaţii MGAB.
f) Echipa de lucru: echipa de proiect.
III.8. Date privind coordonatorul programului /proiectului/acţiunii culturale: Numele .Ruşti prenumele Dorel-Marian, profesia biolog, funcţia cercetător ştiinţific, locul de muncă Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", domiciliul: localitatea Bucureşti str.Nicolae Bălcescu nr. 7, sectorul/judeţul 1, telefon 021.312.8826 telefonul de acasă 0721.68.6500, e-mail dmr@antipa.ro codul poştal 011341.
III.9. Resurse preconizate pentru a fi utilizate în derularea programului / proiectului / acţiunii culturale:
În cadrul proiectului ne putem baza pe următoarele resurse: specialiştii din cadrul instituţiei, contactele preexistente cu massmedia (Secţia de Marketing Cultural şi Pedagogie Muzeală din cadrul MGAB), colecţia ştiinţifică a muzeului (peste două milioane de specimene), dotări (echipamente, logistice şi fizice), ghiduri preexistente referitoare la managementul voluntarilor, acces nelimitat la internet.
III.10. Modalităţi concrete de colaborare şi parteneriat: NU ESTE CAZUL
III.11. Posibilităţi privind continuarea programului/proiectului/acţiunii culturale după încetarea perioadei de finanţare din Fondul Cultural Naţional
Reuşita derulării programului nu presupune încheierea activităţii ci dimpotrivă. Odată construită interfaţa tip intranet şi reţeaua de voluntari, acestea pot funcţiona pe termen indefinit fără fonduri suplimentare dacă nu se doreşte extinderea activităţilor. Programul de inventariere al faunei Bucureştilor se va finaliza în principiu la MGAB în trei ani, însă între timp se preconizează iniţierea unor programe suplimentare / complementare (monitorizarea de habitate şi de populaţi animale de interes deosebit, studii ştiinţifice necesare fundamentării programelor de management şi exploatare durabilă ale biodiversităţii etc.). Timpul scurt pe care l-am avut la dispoziţie pentru redactarea prezentei propuneri a determinat şi întâmpinat o serie de greutăţi obiective din acest punct de vedere în ceea ce priveşte obţinerea unor angajamente ferme de colaborare cu alte insitutuţii sau organizaţii, însă din contactele anterioare a rezltat clar că un asemnea program ar interesa o multitudine de instituţii (Primăria, Sanepidul, şcoli, instituţii de învăţământ superior de profil) sau organizaţii (Societatea Ornitologică Română, Societatea Română de Lepidopterologie).
III.12. Alte surse de finanţare
Cereri de finanţare înaintate (sau în curs de a fi înaintate) la instituţii interne sau internaţionale în anul în curs pentru acest program / proiect / acţiune culturală:
Nr. crt. Finanţatori/ sponsori /… Suma (RON) Data la care s-a obţinut finanţarea Finanţator
IV. Finanţarea solicitată din Fondul Cultural Naţional Costul total ................................... 22220 RON Suma solicitată din Fondul Cultural Naţional ... 17000 RON % din costul total ............................. 76,50 ----------------------------------------------------------------- Suma aprobată de FCN ........................... 10000 RON -----------------------------------------------------------------Ultima actualizare: 17-decembrie-2006